Page 9 - CATALOG IGNAT 2019 INTERNET FINAL
P. 9
găsesc adânc în istoria civilizației umane.” și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. ”
„Potrivit unor surse, mistrețul din Europa „Ritualul sacrificării porcului în preajma
ar fi fost domesticit cu aproximativ 10.000 de ani sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de
î. Hr pe valea inferioară a Dunării.” animale practicate de popoarele vechi (egipteni,
„Pentru ţăranul român, Crăciunul începe, greci, romani) în perioadele de trecere de la un
de fapt, la Ignat, odată cu tăierea porcului. În an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este
plus, etnologii îi semnalează prezenţa chiar şi cel de la cumpăna dintre anul vechi și anul nou,
în colinde: „Colindul cu cap de vier a suferit o se sconta pe funcția regeneratoare a sacrificiului.
substituire morfologică printr-un cap de porc. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al
Din textul colindului reiese însă că este vorba anului ce se stinge, o noua viață se naște, aceea
de mistreţ, nu de porc. (…) <<Doamne, dacă mă a noului an.”
întrebi / ţie-ţi spun cu dreptul tău: / sus la munte „În credința vechilor daci, porcul era
am trăit, / jir şi ghindă am păscut, / jos la vale- sacrificat ca simbol al divinității întunericului,
am coborât, / apă dulce am băut, / apă dulce care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă
de prundiş, / şi-am trăit în luminiş. / Mă văzu zi a anului, la Solstițiul de iarnă. Pentru a veni în
femeile,/ ocolindgrădinile,/ toți bărbații îți strigară ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După
/ cu furce și cu topoară, / vânătorii cu armele, / aceea, ziua începea să crească și Crăciunul
ciobani cu cârligele. / M-ajunseră, / mă prinseră, devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.”
/ Mă-njunghiară, / mă tăiară, / trupi-n paie îl „IGNATUL trebuia să aibă loc pe lumină,
pârliră. / Copii luară bășica, / femeile slănina, întrucât numai lumina putea ține la distanță, prin
/ gospodarii căpățâna, / vânătoriicârnăciorii, puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar
/ ciobănașii fluierașii. ( Romulus Vulcănescu, încerca să anuleze virtuțile sacrificiului.”
Mitologia română )” „Ansamblul ritual al «tăierii» porcului
„Un animal sacru pentru daci, mistrețul a este încheiat prin masa comună, numită în
fost încărcat pe plaiurile noastre cu o simbolistică genere «pomana porcului», pe alocuri «praznicul
atât celtică, cât și elină, reprezentând conform lui porcului» (Prahova). Ca formă de comuniune
Romulus Vulcănescu un “demon al forței brutale, alimentară ce constituie faza finală a oricărui act
al furiei războinice, al vitalității și prolificității, sacrificial, «pomana porcului» depășește prin
pentru care a fost considerat o “hrană specială”, semnificațiile ei conotațiile alimentare. În vechi
consumată anual la începutul lui noiembrie, tipare de viață tradițională, ea se desfășura
ceea ce corespunde sacrificiului porcului pentru într-o atmosferă solemnă, în liniște, realizându-
sărbătorile de iarnă: Crăciunul și Anul Nou.” se, în primul rând, comuniunea spirituală a
„Alaiul sărbătorilor de iarnă, care se participanților la actul sacrificial înfăptuit.”
întinde pe parcursul a trei săptămâni, începe în
20 decembrie, cu Sărbătoarea Ignatului.
În religia creștin-ortodoxă este prăznuit, Anastasia STOICIU
în această zi, Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, 14 decembrie 2019
urmaș al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei
9